Teatrul POINT are bucuria de a anunța un eveniment special: dramaturgul britanic Simon Stephens, unul dintre cei mai apreciați autori contemporani de teatru, va fi la București în zilele de 14 și 15 iunie 2026.

Prezența în sală a autorului – confirmată recent, după epuizarea biletelor pentru luna iunie – va transforma reprezentația din 14 iunie a spectacolului VANYA într-o experiență excepțională: întâlnirea cu spectacolul în prezența dramaturgului, urmată de o discuție cu acesta, la finalul serii.

Născut în 1971, la Manchester, Simon Stephens este una dintre cele mai importante voci ale dramaturgiei europene contemporane. Montat pe scene importante din România, dar și din Europa, Statele Unite și Asia, Stephens semnează texte de referință ca Punk Rock, Motortown, Harper Regan, Sea Wall, Pornography sau Morning Sun, precum și adaptarea romanului O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, distinsă cu premiile Olivier și Tony. Scriitura sa, profund umană, explorează, cu luciditate și umor, tensiunile, sensibilitățile și fragilitatea lumii și relațiilor contemporane.

În ultimii ani, adaptarea sa după Unchiul Vania de A.P. Cehov s-a impus ca un reper internațional, fiind montată și prezentată cu succes pe scene importante din Londra și din întreaga lume. La POINT, Simon Stephens va asista la reprezentația spectacolului VANYA din 14 iunie. Biletele pentru 14 iunie s-au epuizat, însă cei care doresc să-l întâlnească pe Stephens (public, presă, profesioniști din artele spectacolului etc.) sunt invitați luni, 15 iunie - ora 10:30, la POINT, la o întâlnire deschisă, cu Simon Stephens și actorul și regizorul Sorin Miron, creatorul spectacolului Vanya, de la POINT.

Pornind de la experiențele personale în lucrul cu acest text, cei doi artiști vor explora dialogul dintre dramaturgie și scenă, dintre scriere și interpretare, dintre textul adaptat și forma sa finală pe scenă. Întâlnirea va oferi publicului ocazia să descopere mecanismele artistice din spatele spectacolului din perspectiva autorului și a artistului care i-a dat viață scenică, discuția încheindu-se cu o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Astfel, pe 15 iunie, ora 10:30, vă așteptăm la POINT la un eveniment cu totul aparte, întâlnirea între doi artiști remarcabili: actorul și regizorul Sorin Miron și dramaturgul britanic Simon Stephens, într-o conversație relaxată despre VANYA . Împreună vom descoperi atât povestea unei performanțe actoricești formidabile, cât și viziunea unuia dintre cei mai importanți și premiați autori contemporani, care împletește firesc energia scenelor underground cu marile producții de pe West End sau Broadway.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Înscrierea se face prin completarea formularului de înregistrare disponibil mai jos.

Formular înregistrare

Open mic queer & kink-friendly. Călușul Poetic vrea să sfideze normele și convențiile literare, scoțând călușul din gura poeziei contemporane. De aceea, ne dorim să ajutăm membrii comunităților queer, kink & mad să-și scoată textele de la sertar, direct în lume. Încurajăm dialogul și respectul între participanți, libera exprimare, fără monopol și fără ierarhii.

Formularul asigură accesul și pentru performeri și pentru public (publicul este invitat să bifeze opțiunea cititor)

Evenimentul face parte din programul Bucharest Pride 2026 și este găzduit de POINT.

.

DOES THE STORY MATTER?

Cât din ceea ce vedem este modelat de ceea ce ni se spune?
Mai au lucrările de artă nevoie de ghidaj, explicații, biografie, context?
Poveștile actionează pentru a extinde o lucrare sau, dimpotrivă, o stabilizează prea devreme?
Mai putem cunoaște o lucrare înainte de a ni se spune ce ar trebui să simțim în relație cu ea?

Pe 4 iunie, la ora 19:00, la POINT, artistul Iosif Király, galeristul Andrei Jecza și colecționarul Alexandru Rus se întâlnesc într-o conversație despre relația instabilă
dintre lucrare, narațiune, interpretare și imaginație.

Întâlnirea face parte din proiectul expozițional THIS IS NOT A GOOD IDEA, curatoriat de Medina Pop și comisionat de POINT.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Pentru înscriere, completați numele și prenumele în câmpul dedicat din pagina evenimentului, apoi apăsați pe „Trimite”

.

DOES THE STORY MATTER?

How much of what we see is shaped by what we are told?
Do artworks still need guidance, explanation, biography, context?
Are stories expanding the work, or stabilizing it too quickly?
Can we still encounter an artwork before knowing what we are expected to feel?

On June 4, 7PM, at POINT, artist Iosif Király, gallerist Andrei Jecza, and collector Alexandru Rus come together for a conversation unfolding around the unstable
relationship between artwork, narrative, interpretation, and imagination.

This talk is part of THIS IS NOT A GOOD IDEA, curated by Medina Pop and commissioned by POINT.

Participation is free, subject to available seats. To register, fill in your first and last name in the dedicated field on the event page, then click "Submit".

DOES THE STORY MATTER?

Cât din ceea ce vedem este modelat de ceea ce ni se spune?
Mai au lucrările de artă nevoie de ghidaj, explicații, biografie, context?
Poveștile actionează pentru a extinde o lucrare sau, dimpotrivă, o stabilizează prea devreme?
Mai putem cunoaște o lucrare înainte de a ni se spune ce ar trebui să simțim în relație cu ea?

Pe 4 iunie, la ora 19:00, la POINT, artistul Iosif Király, galeristul Andrei Jecza și colecționarul Alexandru Rus se întâlnesc într-o conversație despre relația instabilă
dintre lucrare, narațiune, interpretare și imaginație.

Întâlnirea face parte din proiectul expozițional THIS IS NOT A GOOD IDEA, curatoriat de Medina Pop și comisionat de POINT.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Pentru înscriere, completați numele și prenumele în câmpul dedicat din pagina evenimentului, apoi apăsați pe „Trimite”

.

DOES THE STORY MATTER?

How much of what we see is shaped by what we are told?
Do artworks still need guidance, explanation, biography, context?
Are stories expanding the work, or stabilizing it too quickly?
Can we still encounter an artwork before knowing what we are expected to feel?

On June 4, 7PM, at POINT, artist Iosif Király, gallerist Andrei Jecza, and collector Alexandru Rus come together for a conversation unfolding around the unstable
relationship between artwork, narrative, interpretation, and imagination.

This talk is part of THIS IS NOT A GOOD IDEA, curated by Medina Pop and commissioned by POINT.

ACESTA NU ESTE UN TEXT CURATORIAL

THIS IS NOT A CURATORIAL STATEMENT

In a culture obsessed with resolution, optimization, correction, exposure, and aesthetic hygiene, this curatorial project writes itself as a soft rebuttal against the pressure to remain productive through collapse, coherent through contradiction, visible through exhaustion, and intact at all costs. Against finality, ascent, and “curation” as a filter of truth and reality.

Where every gesture is expected to arrive polished, legible, and complete, already translated into the language of value, failure can no longer be tolerated. It is eliminated, corrected, or archived.

THIS IS NOT AN EXHIBITION ABOUT failure.

Contemporary life increasingly resembles a dashboard of regulable traits:

... self-love, wellbeing, self-care, success, longevity, biohacking, resilience, emotional intelligence,
mindfulness, manifestation, performance, discipline, consistency, optimization, flow, productivity,
efficiency, time mastery, focus architecture, habit stacking, personal brand, visibility, influence, status
capital, network leverage, financial freedom, abundance mindset, wealth building, asset thinking,
sexual market value, attractiveness, hormonal balance, sleep hacking, supplement stacks, gut health,
cold exposure, fasting, measured masculinity, controlled aggression, leadership presence,
decisiveness, purpose alignment, antifragility, adaptability, evolutionary fitness, quantified self, data-
driven living, biometric tracking, digital sovereignty, attention control, dopamine regulation,
minimalism, detachment, clarity, inner stillness...

A vocabulary of ongoing adjustment, where man becomes both sculptor and sculpture, endlessly refining, producing, consuming, delivering, wanting, having.

Contemporary art has not escaped this condition. It has perfected its own rhetoric of control. Increasingly, works arrive accompanied by their own interpretation, immunized against uncertainty, protected from contradiction, incapable of truly falling apart by not being faithfully understood or interpreted. What disappears in this environment of statements and guidance is not simply risk, but the possibility of truth emerging through possibility.

This exhibition gathers works that hesitate, overshoot, collapse, interrupt themselves, or refuse to resolve. Some break under the weight of their own ambition. Some stop too early. Some continue too long. Some contain technical errors that were never corrected. Some expose emotional excess to the point of discomfort. Some remain unfinished because they could not become otherwise. Others carry contradictions that resisted every attempt at reconciliation. There are works shaped by obsession, exhaustion, misunderstanding, grief, refusal, interference, sabotage, distortion, disappearance. There are residues of attempts that could not stabilize into achievement.

Failure here is not treated as a theme, nor romanticized as heroic fragility. The exhibition does not aestheticize ruin into fashionable anti-perfection, nor rehearse the familiar performance of calculated ugliness or ironic incompetence. The works do not pretend to fail. They bear the mark of something unresolved that could not be fully absorbed back into form. What matters is whether the work retains evidence of pressure, fracture, vulnerability, excess, resistance.

The exhibition space itself participates in this condition. Everything is submerged in black. Not the neutrality of the white cube, nor the industrial confidence of grey, but a chromatic suspension that withdraws support from the objects it contains.

The visitor enters a field without prescribed hierarchy or secure interpretive route. Encounters occur privately, unevenly. One work may appear devastatingly precise to one viewer and entirely inaccessible to another. Failure to understand is neither embarrassment nor obstacle, but part of the structure itself. At certain moments, a question may arise almost involuntarily: am I missing something, or is something missing on purpose?

There is, underneath all of this, a question about what types of bodies (of work) and minds contemporary algorithms push to our attention. The polished survives easily. The coherent moves efficiently. But what happens to those who do not meet the “conditions”? Those who heard “this is not a good idea” and continued anyway? They reveal something the culture of optimization continuously attempts to correct: the irreducibly human fact that body, thought, emotion, state, and ultimately creation, do not always move toward improvement. Sometimes they fracture. Sometimes they stall. Sometimes they become something else.

This text was written with the contribution of A.I.

How does this make you feel?
Perhaps THIS WAS NOT A GOOD IDEA.
Or perhaps I did write it entirely myself.
But what if not?.

De la o aventură pe plajă până la o conversaţie ce are loc într-un mormânt proaspăt săpat, dar şi la o oprire la secţia de Poliţie, absurdul nopţii se înteţeşte, iar mecanismele de apărare se fisurează, făcând inevitabilă întâlnirea cu realitatea.

Cu un ritm alert, umor tăios şi hot take-uri asumate, spectacolul construieşte un univers instabil, unde fantezia şi trauma se suprapun. Menada este o comedie neagră despre dependenţa de evitare şi despre pierderea în exces pentru a nu simţi.

Informații suplimentare:

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 14 ani.

Limbaj licențios.

De la o aventură pe plajă până la o conversaţie ce are loc într-un mormânt proaspăt săpat, dar şi la o oprire la secţia de Poliţie, absurdul nopţii se înteţeşte, iar mecanismele de apărare se fisurează, făcând inevitabilă întâlnirea cu realitatea.

Cu un ritm alert, umor tăios şi hot take-uri asumate, spectacolul construieşte un univers instabil, unde fantezia şi trauma se suprapun. Menada este o comedie neagră despre dependenţa de evitare şi despre pierderea în exces pentru a nu simţi.

Informații suplimentare:

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 14 ani.

Limbaj licențios.